Despre inovație și shared-economy

Posted by on Apr 26, 2016 in Blog, Evenimente | 0 comments

Despre inovație și shared-economy

Inovația este o practică, nu o simplă idee. Este noutatea care poate fi aplicată. Așa a început Biz Innovation Forum 2016.
În mediile de business în care am activat până acum, prin prisma job-urilor, am găsit de toate. Patronat după ureche, multinațională, cultură organizațională cu respect pentru angajați, medii mai restrictive sau mai inovative.

De aceea subiectele dezbătute la Biz Innovation Forum mi s-au potrivit mânușă: una pentru că mă interesează trendurile din domeniu, a doua că le-am trăit pe viu pe unele, așa că cel puțin la această conferință, celor cu care apucam să vorbesc  prin pauze le explicam că sunt în dublă calitate – una a bloggerului, și alta aceea a angajatului într-o companie. Așa că din această dublă calitate spicuiesc de prin ideile care mi s-au părut cele mai interesante prezentate la forum.

Andrei Pitiș – Fondator și CTO Vector Watch

Andrei Pitiș

Andrei Pitiș

O cerință primordială e să cunoști foarte bine domeniul în care activezi. Dacă vrei să aduci un produs inovator pe piață trebuie să ai grijă că unul dintre factorii care ucid inovația în companiile mari și mijlocii este managementul performanței. Angajatul se concentrează doar pe executarea nivelului de performanță cerut, ceea ce ucide creativitatea. Din păcate, bonus pe inovație nu există, nu se pot cuantifica inovația și creativitatea.

Ceea ce ar fi însă de ajutor – este o atmosferă care să permită greșeli (și cred că sesizați diferența subtilă între o greșeală pe care o faci în căutarea unei căi noi de soluționare a unei probleme, spre exemplu, și greșeala simplă în executarea unei sarcini știute – n.a.)
Într-o cultură organizațională în care prima greșeală e pedepsită va împiedica să apară idei noi. De asemenea un cadru inovativ presupune să ai și timp să te gândești la asta.
La un nivel mai larg putem observa că piața te obligă să faci inovație.  De aici și asocierile între companii mari și start-up-uri, sau companii de tineri cu idei, entuziasm și energie pentru inovație.
Trebuie să ai oameni diferiți ca să existe inovație.
Știm să recunoaștem valoarea oamenilor care sunt la fel ca noi dar pentru cei din alte domenii aceste mecanisme de recunoaștere a valorii funcționează mai greu.  Trebuie să mergem pe intuiție, nu logică. Intuiția și inovația merg mână în mână.
Andrei Pitiș și-a terminat discursul atrăgând atenția că românii sunt inovativi, dar modești și fricoși  și trebuie mai mult curaj pentru a încerca.

Dragoș Sîrbu – CEO Flanco

Dragoș Sîrbu

Dragoș Sîrbu

Tehnologia avansează mai repede decât capacitatea omului de a o asimila. Luați de pildă evoluția televizoarelor din ultimii cca 100 de ani. În 1897 aveam tubul catodic, în 1954 televizoare color (ei bine, nu la noi, la ei – n.a.). Peste încă 54 de ani am sărit la tehnologia smart TV, în 2008, iar de atunci până în 2016 am sărit 3 tehnologii majore – plasmă (care între timp a și ieșit din joc), 3D și 4K. Iar în curând vine 8K.
La fel tehnologia mobilă în 1981 se lăuda cu 1G, în 1992 apare 2G, în 2001 – 3G, iar din 2007 în 2016 totul s-a schimbat odată cu pătrunderea masivă a smartphone-urilor pe piață.
Internetul? Mai are sens să intrăm în detalii?

Viteza cu care se mișcă lucrurile face ca tehnologia să avanseze mai repede decât putem asimila, iar oamenii sunt într-un proces permanent de adaptare la ea, ceea ce din păcate ne duce într-un soi de autism. Producătorii sunt prinși într-o bulă între interesul mercantil și consumatori, iar aceștia din urmă sunt dependenți de tehnologie. Care e prima mișcare pe care o faci dimineața când te scoli? Nu cumva te uiți la telefon? Care e ultima, seara, înainte să adormi?
Mediul virtual susține această viteză.
Și pentru că vorbim de zona de retail (fiind vorba de Flanco) nici nu se poate fără viteză – n-ai nicio șansă să dormi  ne spune vorbitorul nostru, te trezesc competiția, clienții.
Am mai aflat despre soluția cloud pe care au folosi-o la blackfriday-ul din 2014 și platforma CRM a Flanco care le permite ca dacă cineva a mai cumpărat de la ei în trecut și îi sună, să știe imediat cu cine vorbesc, despre acțiunile pe care le fac pentru angajați (campionat de fotbal, Școala Flanco), etc.
Se schimbă structura comunicării – de la TV și radio am trecut în canalele de Social Media iar cei din generația X (ca și mine care mă aflu fix pe buza ei – n.a.) ori ne adaptăm, ori dispărem ca dinozaurii.

O ultimă idee interesantă – Flanco au făcut un studiu de piață pentru a afla ce criterii au clienții pentru a alege magazinele lor.

Cei care aleg Flanco îi aleg pentru prețurile bune și oferte.
Cei care spun „NU” o fac datorită… prețurilor mari.

Ce e clar aici că altul trebuie să fie diferențiatorul real, nu prețul și că… trebuie să mai facă un studiu.

Cosmin Ochișor – Business Development Manager, Hubraum, T-Mobile Polska (Deutsche Telekom)

Cosmin Ochișor

Cosmin Ochișor

A făcut o paralelă între corporații și start-up-uri.  Sau dacă vreți între un dinozaur și umm… un iepure, cred.
Fiecare are avantajele și dezavantajele sale. Dinozaurii au credibilitate și relații, start-up-urile au nevoie de validare.  Din punct de vedere al distribuției și al costurilor de achiziție, dinozaurii,  corporațiile, au avantaje nete (spre exemplu, știați că în rețeaua de distribuție a Coca-Cola sunt mai multe camioane decât primele firme de curierat cunoscute?) Start-up-urile în schimb se diferențiază prin viteză, dinamism, imagine inovativă.
Pentru corporații lucrul cu start-up-urile produce efecte de schimbare a culturii organizaționale. Principiul de funcționare trebuie să fie aici – mai bine ai un lucru făcut decât unul perfect.
Cât despre cum să lucrezi cu un start-up dacă ești corporație, am primit exemple faine de la KPMG (servicii de consultații pentru start-up-uri), Google (soluții cloud oferite lor), etc. Lucrurile se mișcă și se mișcă rapid. Unele corporații au mers pe varianta de a lua o echipă chiar din interiorul lor, de a crea o firmă în jurul lor și a-i lăsa să funcționeze singuri, fără KPI, proceduri complicare din companie sau structuri rigide.

Kalle Palling – Chairman EU Affairs Comittee Estonia

Kalle Palling

Kalle Palling

„Până și bunica folosește semnătura electronică.”

Tehnologia a depășit  cu mult legislația.
Estonia, parte din fostul bloc comunist a reușit să inoveze aspecte ale guvernării care nouă (pardon, n.a.) ni se par S.F.-uri îndepărtate. Au introdus e-residency Adică își pot declara taxele online (se-aude, ghișeul.ro?) și pot vota online.  It’s a hassle-free way to run trusted companies online.
Aici intră discuția despre shared –economy – companii gen Airbnb, companii de music streaming, sau car sharing (tip Uber). Acest tip nou de economie necesită un nou tip de reglementări și legislație. După Kalle Palling, ride-sharing  nu este nici companie de transport public, nici taxi. Dimpotrivă, domnia sa a comparat ride-sharing-ul NU versus taxi, ci versus mașini proprii.
Cât la sută din veniturile lunare se duc pe transport? Tehnologia poate alătura acum doi oameni care merg în aceeași direcție. Ca atare ai mai puțini oameni care cumpără mașini, cost de trai mai redus, mai puține cazuri în care ai un om singur într-o mașină.
(Kalle ne-a spus că atât cât a stat în București a ieșit să alerge pe bulevard, era în zona Kiseleff din câte am înțeles, și a fost șocat să vadă imensele blocaje de mașini. Aici poate veni ride-sharing-ul  în ajutor.)
În Estonia au inițiat un program în parteneriat cu Uber pentru declararea taxelor online. A fost un real succes. După Kalle legislația ar trebui să fie la fel de smart precum tehnologia.
Oamenilor le lipsesc două lucruri – timpul și banii. Guvernele ar trebui să ca scop să furnizeze oamenilor cele două bunuri și să își trateze cetățenii ca pe niște clienți.
Guvernele ar trebui să simplifice serviciile
, nu să le facă din ce în ce mai complicate. Ca exemplu, domnia sa ne-a spus că în Estonia înainte dura în jur de 7 minute pentru a-ți plăti taxele.
Acum durează 3.
Prăpastia între tehnologie și legislație este imensă. Să încerci să oprești acest avânt e ca și cum ai încerca să pui pasta de dinți înapoi în tub…
EU must embrace the digital revolution.
Let’s go invent tomorrow.

Florin Bonciu, Prorector, Universitatea Româno- Americană
Oamenii dispun de bunuri în exces, folosite sub-optim. Conform unor studii, 7% din tot ceea ce este produs în lume este neutilizat. Însă degeaba am bunuri în exces și doresc să le partajez, dacă nu pot anunța asta.
La fel de important e și sistemul de review care oferă credibilitate, funcționând ca un sistem de protecție și de evitare a situațiilor nedorite.
Aceste caracteristici se mișcă foarte rapid în două zone foarte clare – ride-sharing și cazare.
Astfel shared economy vine în mod complementar economiei clasice, să-i spunem.
Însă, după domnia sa,acest nou tip de economie are un caracter pasager – a numit-o gig-economy.

Anca Harasim – Director Executiv, Camera de Comerț Americană din România.

D-na Anca Harasim a adus în discuție subfinanțarea zonei de educație precum și tendințele demografice defavorabile din România.
La nivel macro recomandările sunt creșterea investițiilor în industrii – cheie și exportarea cu valoare adăugată mare.
În privința specialiștilor IT, netaxarea acestora a dus la reținerea lor în țară, însă domnia sa spune că este nevoie de mai mult pentru a îi împiedica pe aceștia să plece.
Doamna Harasim nu vede shared –economy  ca pe un moment pasager, ca pe un gig-economy, ci, susține dumneaei, se vor agrega și diversifica aceste noi paradigme de business în mai multe domenii de activitate. Iar aceasta dă putere individului și o voce comunității de stake-holder-i. (Spre exemplu Waze – informația din aplicație e făcută de fiecare participant.)
Așa cum la fiecare schimbare există opunere, și acest fenomen vine cu o doză mare de rezistență în a fi reglementat. Marii jucători economici, companiile mari trebuie să se reinventeze și să creeze parteneriate. Astfel vor câștiga cei agili.
Fenomentul de shared-economy trebuie înțeles și folosit în avantajul nostru – serviciile de acest gen vor aduce mai multă competivitate.

Octavian Bădescu – Founder Sameday Courier și Lokko
Apropo de rezistență – la începutul secolului trecut erau oamenii care dădeau cu baroasele în războaiele de țesut, să le distrugă.
Dl. Bădescu ne-a vorbit despre aplicația Lokko care elimină intermediarii și dispeceratul, punând expeditorul în relație directă cu curierul și cu destinatarul, putând fi urmărit în timp real unde este curierul și când sau dacă s-a livrat deja comanda.

Toate armatele lumii nu se pot opune unei idei căreia i-a venit timpul.


Robbie Khazzam – CEE Regional Manager, Uber

At the touch of a button you get access to a car.
Este vorba de o democratizare a accesului la resurse fizice. Shared-economy acum 100 de ani se făcea împrumutând de la vecini. Acum se face la nivel global.
Istoria (romanțată probabil, n.a.) a UBER zice că fondatorul acestui serviciu, aflându-se la un moment dat în Paris fără să reușească să prindă un taxi, și-a spus – ce simplu ar fi dacă am putea apăsa pe un buton și să vină o mașină!

Avantajele Uber după dl. Kazzam sunt că oferă o plasă de siguranță pentru oamenii aflați între job-uri, că îmbunătățește media de ocupare a unei mașini (cât timp stă mașina parcată, când ești acasă sau la serviciu?). Domnia sa spune că atât timp cât vom vorbi despre asta, ride-sharing-ul își va găsi loc în viața noastră de zi-cu-zi.
Trebuie să se întrebăm:
– Cum am făcut asta în ultimii 100 de ani?
– Cum ar trebui, în schimb, să se petreacă lucrurile?

Totodată domnia sa spune că Uber nu trebuie comparat cu companiile de taxi. Dimpotrivă, extind rețelele de transport urban, aducând oameni acolo unde liniile acestea de transport se termină. Uber e prezent în 400 de orașe din lume, iar diferențele culturale pun adevărate bariere uneori. Însă, dacă sunt stimulați și remunerați, chiar dacă ideea de (car) sharing)  nu face parte din cultură, oamenii vor să împartă!
Oamenii caută în general raportul cel mai bun între cea mai convenabilă și cea mai ieftină soluție.

Biz Innovation Forum 2016

Biz Innovation Forum 2016

Biz Innovation Forum 2016

Biz Innovation Forum 2016

Iulian Pădurariu, Coordonator și CEO Pony Car Sharing
Și-a început prezentarea în forță: Uber is so 2010!
Uber face ride-sharing nu neapărat asset-sharing. Conceptul Pony Car Sharing pleacă de la ideea că ai o flotă de mașini pe care o poți accesa oricând, ceea ce face din asta cel mai modern concept de pe piața: ai confortul unei mașini proprii – asculți ce muzică vrei, pui ce temperatură vrei, dar fără neplăcerile asociate deținerii unei mașini.
Este un parc de mașini ce poate fi folosit de toți membrii unei comunități.
Ei au ales să înceapă din Cluj datorită numărului mai mic de mașini necesare – între 50- 80 de mașini, pe când în București ar fi fost necesar un număr de zece ori mai mare.
Totodată își propun ca în orice parte a orașului ai fi, să nu ai mai mult de 5 minute de mers pe jos până la prima mașină disponibilă. Prețul se face la minutul de folosință.
Funcționează foarte simplu – localizezi cea mai apropiată mașină, o rezervi, te duci cu telefonul (cu aplicația) lângă mașină, apeși start cursă și mașina se deschide.
Cele mai mari probleme le-au întâmpinat cu asiguratorii, care în momentul în care au aflat că și cheia și actele sunt în mașină nu au vrut să se implice.
Singurul sprijin a venit de la Porsche Finance prin asiguratorii lor.
Cât despre prețuri, în perioade aglomerate Uber crește prețul în aplicație (surge) pe când Pony îl scade, și au un sistem dinamic – măsoară viteza, locația, cât accelerează și cât frânează și în funcție de asta ai prețul final.

Au încercat să introducă mașini electrice, cu care fac teste acum. Se pot face până la zece cuse într-o zi iar dacă rămâi fără curent… iei altă mașină. Însă din partea consiliilor locale au avut parte de zero susținere.

Dacă ți-a plăcut încearcă și:

Modern Art
Despre oameni și cai
E ușor să-ți fie frică de pe canapea sau de pe scaunul de la birou
468 ad

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *